Ce a picat la Română la Evaluarea Națională 2026: țestoase, nuci de cocos și un corector de ziar

Publicat: 22 iunie 2026

Azi-dimineață, de la ora 9, peste 148.000 de copii de clasa a VIII-a s-au așezat în bănci pentru prima probă scrisă a Evaluării Naționale: limba și literatura română. Două ore de lucru, 10 puncte din oficiu, restul de câștigat. Pentru mulți părinți, dimineața asta a fost mai stresantă decât pentru copii — așa e mereu.

Vestea bună, dacă te uiți peste subiect: n-a fost nimic care să te sperie din prima. Niciun text încâlcit, niciun autor de care nimeni nu a auzit. Două fragmente normale, de citit cu calm. Mai jos le luăm la rând și vedem și cum se rezolvau exercițiile.

Subiectul I: două texte care n-au prea multe în comun (și exact asta era ideea)

Primul text a fost un fragment din „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu. Personajul principal e Vladimir, un om liniștit care lucrează ca corector la un ziar. Într-o seară, șeful tipografilor aduce la redacție o broască-țestoasă găsită pe alee. Vladimir o ia acasă, își dă seama că e o țestoasă de apă, deci carnivoră, o hrănește cu carne, o lasă să hiberneze peste iarnă, iar primăvara o eliberează în pădure, lângă un iaz. Și nu e singurul animal pe care-l salvează — mai apar un uliu cu aripile arse și un stârc cenușiu. Un text cald, despre un om care are grijă de viețuitoare fără să facă mare caz.

Al doilea text a fost complet diferit, și asta cu intenție: un fragment din „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee” de Carmen Strungaru — un jurnal de călătorie, deci text nonliterar. Autoarea descrie un sat construit pe nisip, cu case ridicate pe stâlpi, cu podeaua din bambus. Un tânăr se cațără pe un cocotier ca pe nimic și culege nuci de cocos. Ea bea pentru prima oară lapte de cocos direct din nucă și… nu-i place — i se pare „sălciu-sărat”, nu dulce cum se aștepta. Apoi localnicii îi dăruiesc fructe de cacao.

De ce două texte atât de diferite? Pentru că o parte din cerințe te puneau să le compari — să găsești un element comun, deși la prima vedere n-au nicio legătură. Unul e proză literară, celălalt e relatare reală dintr-o călătorie. Genul ăsta de exercițiu verifică dacă ai citit cu atenție, nu dacă ai memorat ceva.

Cum se rezolvau cerințele de înțelegere a textului

La partea A, răspunsurile se ascundeau direct în rândurile citite. Trebuia doar atenție la detalii:

• Completarea spațiilor: Într-o seară de toamnă, șeful tipografilor aduce o (broască-)țestoasă în redacție.
• Ce meserie are Vladimir? Corector la un ziar.
• Din ce e făcută podeaua caselor din sat? Din trunchiuri de bambus.
• Ce gust i se pare neplăcut autoarei? Laptele de cocos (spune că e „sălciu-sărat” și greu de definit).

La tabelul cu Adevărat / Fals, capcanele erau în detalii mici:

• „Vladimir locuiește în apropierea unei păduri.” → Adevărat.
• „Vladimir aduce în redacție un stârc cenușiu electrocutat.” → Fals. Stârcul fusese găsit cu picioarele prinse în gheață; uliul era cel electrocutat.
• „Fotografia cu broasca-țestoasă apare în ziarul de duminică.” → Fals. În ziar a apărut fotografia stârcului.
• „Casele din sat sunt înălțate pe niște stâlpi de lemn.” → Adevărat.
• „Tânărul culege doar patru nuci-de-cocos.” → Fals. După prima, mai rupe încă patru — deci cinci în total.
• „Wulf îi dă voie autoarei să rupă fructe din arborele-de-cacao.” → Fals. Din contră, strigă la ea să nu le rupă.

La cerințele de scris scurt, elevii au avut de arătat o trăsătură a textului narativ ilustrată cu un exemplu (acțiuni înlănțuite în timp, verbe la trecut) și de găsit o legătură între cele două texte — cel mai la îndemână, legătura cu natura. Apoi o întrebare de opinie: „Crezi că darurile primite trebuie prețuite, oricât de simple ar fi?”, de răspuns în 50-100 de cuvinte pornind de la fructele de cacao. Și o cerință în care trebuia să asociezi „Mesteceni de hârtie” cu un alt text citit, printr-o valoare comună. Aici se vede cine a citit ceva peste manual.

Partea de gramatică: aici s-au pierdut punctele

Dacă la text lucrurile au mers șnur, la limbă atenția la detalii a făcut diferența între un 9 și un 10. Iată cum se rezolvau:

• Diftongii: seria corectă era „păsăroiul”, „iarnă” (în „iarnă” ai diftongul ia). Capcana era la cuvinte precum „ciocul” sau „plăcea”, unde grupurile ci / ce doar înmoaie consoana, nu formează diftong.
• Cum s-au format cuvintele: „ceva” este format prin compunere, iar „sinea” prin conversiune.
• Sensul secvenței „din câteva mișcări… este sus”: înseamnă că tânărul ajunge foarte repede.
• Antonimele: perechea corectă era „coboară” / „urcă”. Celelalte variante conțineau cuvinte cu același sunet, dar fără sens opus (de exemplu „broasca” animal vs. „broasca” de la ușă).
• Valoarea morfologică: „ia” = verb (predicativ); „mele” = adjectiv pronominal posesiv; „un” = articol nehotărât.
• Construcții cerute: o propoziție negativă cu verbul „a spune” la mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a singular — de exemplu „Tu nu spuseseși adevărul.” Și una cu substantivul „broască” la genitiv — de exemplu „Culoarea broaștei era verde.”
• Propozițiile subordonate din fraza cu țestoasa: „Când a venit primăvara” (temporală), „și țestoasa a făcut iarăși ochi” (tot temporală), „unde putea să trăiască o sută de ani” (atributivă).

Și capcana clasică — exercițiul cu forme corecte, pe un mesaj scris de un părinte. Așa trebuia să arate: Mi-ar plăcea să-i spun Mariei că am doar o mare dorință, aceea de a călători împreună cu fiica mea. Atenție la „doar” (nu „decât”, care se folosește în construcții negative), la „aceea” și la numărul de „i”-uri din „călători” și „fiica”.

Subiectul al II-lea: rezumatul, testul de claritate

Partea a doua a fost simplă ca cerință, dar cu reguli stricte: rezumatul textului 1, în 100-150 de cuvinte. Fără titlu, fără motto. Și atenție — punctele de redactare se dau doar dacă ai scris minimum 100 de cuvinte. Aici mulți copii pierd puncte nu pentru că nu știu, ci pentru că se grăbesc sau scriu prea puțin.

Regulile rezumatului sunt clare: fără citate, fără „autorul spune”, totul la persoana a III-a și verbele la timpul prezent sau perfect compus. Cine a povestit pe scurt cum a găsit Vladimir țestoasa, cum a îngrijit-o peste iarnă și ce a făcut apoi cu uliul și cu stârcul, ia punctajul întreg.

Pași următori pe cautliceu.ro

• Calendarul complet al admiterii 2026 — toate datele, de la rezultate la repartizare.
• Cum se completează fișa de opțiuni — cum gândește algoritmul de repartizare.
• Compară licee și vezi mediile din anii trecuți.

Sursa subiectului: subiecte.edu.ro (Varianta 3) · barem și subiecte: edupedu.ro.